fifth avenue
când târziu, sub îngheţul nopţii, cântă ochii lui de foc
şi sub coroana cerului cu fruntea deschisă
plâng
femei
şi strâng la piept icoane
în linişte
crucificată
ultima ploaie interminabilă
la jumătate de ianuarie
cu miez stricat
în iubită necoaptă
şi oasele feţei proeminente, dar încă plăpânde
pe fifth avenue degetele ei au presărat tutun şi nesomn dintr-un joint cu vise
în numele trotuarului pe care curg în fluvii gânduri,
iar palmele-i strâng răceală şi fluturi.
